La începutul secolului al XVIII-lea comunitatea romano-catolică din Gherla era slujită de către preoți mendicanți franciscani ce se deplasau din Dej pentru oficierea slujbelor religioase. Apoi însă, în anul 1748, încep construcțiile pentru noua biserică, pe un teren donat enoriașilor catolici-franciscani de către primarul de atunci, Daniel Todor. Construcția este finalizată, sființită și dată spre folosință în 1758. În anii următori a fost construită Capela Maria de Loretto (în 1760) și edificată aripa estică a claustrului (1766). În anul următor au fost realizate cele două altare din piatră, realizate în stil baroc și amplasate de-o parte și de alta a navei, închinate Sf. Anton și Sf. Francisc. Biserica este orientată, în mod tradițional, pe direcția vest-est (cu altarul în est), și este prinsă în ansamblul arhitectural al claustrului mănăstirii franciscane.

CRONOLOGIA ansamblului de monumente istorice

Așezarea armenilor

1742

Armenii permit franciscanilor să rămână în oraș.

Piatra de temelie

1748

Pe timpul guardianului P. Ponori Anaklét s-a depus piatra de temelie a bisericii.

Sfințirea bisericii

1758

5 noiembrie – are loc sfințirea hirotonisirea bisericii de către provincialul emerit P. Botár Joachim, în onoarea Sfântului Petru de Alcantara.

Capela Maria de Loretto

1760

Se construiește Capela Maria de Loretto de către Lászlóffy Bogdán, și are loc edificarea aripii răsăritene.

Realizarea altarelor

1761

Are loc realizarea altarului cu înfățișarea lui Sfântul Anton pe cheltuiala lui Placsintár Dávid, iar a altarului Sfântul Francisc pe cheltuiala lui Csomák Miklós. Sculptorul artist al altarelor a fost probabil acel Johannes Nachtigall, care a sculptat mai multe sculpturi din piatră la castelul din Bonțida.

Conventul și mobilierul sacristiei

1767

Rezidența din Gherla este ridicată la rang de convent și se finalizează mobilierul cu intarsie din sacristie.

Sfințirea clopotelor

1777

Cele două clopote au fost sfințite de către episcopul Kolonics László.

Al treilea clopot

1819

Al treilea clopot este sfințit de către episcopul Rudnay Sándor.

Înființarea parohiei romano-catolice de rit latin din Gherla

1825

Se înființează parohia romano-catolică de rit latin din Gherla, sub administrarea franciscanilor, de către episcopul Szepessy Ignác.

Miracolul de după incendiul din 1855

1855

21 septembrie – Un incendiu afectează biserica. Statuia Mariei din Loretto, sculptată din lemn, a supraviețuit incendiului și a rămas neafectată. După acest miracol s-a cinstirea Măicii Domnului devine caracteristică comunității romano-calorice din Gherla.

Reconstruirea și sfințirirea bisericii

1857

20 septembrie – Biserica este resfințită de către provincialul P. Keresztes József. Pe fațadă se pictează inscripția „TRISTIBVS EBVSTIS CELERI FERVORE REVIXI/ HINC TIBI MIRE DEVS GLORIA VIVA SONAT.” Adunarea cifrelor evidențiate dă suma 1857, adică data reconstruirii și sfințirii bisericii după incendiul din 1855. Inscripția ulterior a fost schimbata pe cea vizibilă și azi.

Altarul Fecioarei Maria

1859

Se realizează altarul Fecioarei Maria și orga.

Altarul Sfintei Ana

1867

Se realizează altarul Sfânta Ana.

Construirea turnurilor

1878

Se construiesc cele 2 turnuri, iar pe fațadă, între cele două turnuri se schimbă inscripția în limba latină: „AVE MARIA, GRATIA PLENA,/ DOMINUS TECUM! SIS LAVDATA,/ SIC OMNI DIE VIRGO HIC! (Adunarea valorii în cifra romană a literelor evidențiate, pictate în roșu, dă data construcției turnurilor).

Înlcouirea altarelor Sf. Maria și Sf. Ana

1909

Cele două altare (ale Fecioarei Maria și a Sfintei Ana) sunt înlocuite cu cele existente și astăzi.

Extinderea mănăstirii

1930

Se extinde aripa estică a mănăstirii, la parter s-a deschis școala catolică, la etaj s-a inaugurat o sală festivă cu scopuri culturale, care a fost frecventată deseori de către maghiarii din oraș.

Naționalizarea

1948

Școala și aripa de est a mănăstirii sunt naționalizate, fiind cedate cooperativei locale, care printre altele a folosit partea de la parter ca și atelier de sticlărie.

Instalarea domiciliului forțat

1951

Franciscanii au fost transportați la Dej și Radna, unde și-au avut domiciliul forțat. Neoficial, iezuiții sunt aduși la Gherla, la domiciliul forțat în mănăstire. Ei și-au efectuat o activitate benefică în acea scurtă perioadă. Printre altele, practica de medicină a călugărului P. Bátay a avut un ecou național, venind aici bolnavi pentru remediere, iezuiții înghesuiți aici fiind aprovizionați cu mâncare în schimb.

Franciscanii reiau mănăstirea

1957

Franciscanii au preluat din nou mănăstirea și au desfășurat o activitate pastorală.

Demolări necesare

1973

Aripa de est s-a deteriorat în așa fel, încât ea a trebuit să fie demolată.

Arhidieceza romano-catolică primește biserica și mănăstirea

2001

Franciscanii predau biserica și mănăstirea arhidiecezei romano-catolice din Alba-Iulia.

Proiectul de reabilitare

2017

17. noiembrie – a fost semnat de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene în calitate de Autoritatea de Management, de către Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest în calitate de Organism Intermediar și de către Parohia Romano-Catolică din Gherla, în calitate de beneficiar contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea Bisericii și Claustrului Mănăstirii Franciscanilor din Gherla în vederea introducerii în circuitul turistic cultural“.

Demararea lucrărilor

2018

24. mai – Demararea lucrőrilor de reabilitare.

Recepția tehnică a lucrărilor

2021

9 iulie – Receptia tehnică a lucrărilor.

Sfințirea bisericii

2021

8 octombrie – Sfințirea bisericii în prezența arhiepiscopului și redarea în folosință enoriașilor.

Finalizarea proiectului de investiții

2022

Finalizarea proiectului de investiții și introducerea monumentului în circuitul touristic cultural.